Das weisse Band / The White Ribbon (2009) -- 9 / 10
Cu siguranta ca nu este un film destinat publicului larg desi nu ilustreaza o poveste foarte complicata la o prima vedere.
"The White Ribbon" este minunat in tot ceea ce prezinta din punct de vedere vizual, din punct de vedere al regiei si montajului, in fiecare cadru vazandu-se fara pic de efort ca intreaga echipa a filmului este formata din profesionisti in adevaratul sens al cuvantului.
Excelenta alegerea prezentarii in alb-negru, idee care amplifica misterul filmului din acea lume semi-inchisa cu regulile si cutumele sale. Filmul este dur in multe privinte dar daca tinem seama de conjunctura temporara in care a avut loc actiunea pana in final ajunge sa ni se para normal.
Tulburatoare este si viziunea regizorului despre obiceiurile rurale ale Germaniei antebelice si cu mentalitatea specifica inceputului de secol XX. Intamplarile neobisnuite si bizare care apar intr-o comunitate profund religioase bulverseaza viata ordonata a oamenilor acelor locuri. Apar mai multe variante de solutionare a evenimentelor dar pana la urma regizorul si scenaristul ii lasa fiecaruia dintre specatori libertatea de a alege varianta pe care crede ca ar fi cea mai plauzibila. Interesantă si bine conturata este evoluţia personajele, regizorul creionand pe fiecare dintre membrii membri importanţi ai comunităţii (doctorul, preotul, administratorul mosiei, baronul) care îşi dezvăluie treptat-treptat secretele din viata lor cotidiana.
Totusi nu vreau sa omit importanta copiilor in intregul angrenaj al descifrarii misterului filmului. Ei reprezinta placa turnanta a filmului in jurul carora graviteaza celelalte personaje, ei fiind atat ingerii cat si demonii. (parere personala, cred ca toti copii prezenti in film sunt autorii tuturor faptelor de cruzime, copii care apoi formeaza o coalitie inexpugnabila a tacerii si ascunderii adevarului in ciuda tuturor eforturilor autoritatilor de a soltiona cazurile)
Film cu destule excese de violenta (chiar daca nu sunt prezentate explicit) dar care sunt bine amestecate in poveste facandu-le astfel mult mai acceptabile din partea privitorului.
Cu siguranta ca acesta este singurul film dintre cele nominalizate la "Oscar" nominalizat la categoria "Cel mai bun film strain" pe care il voi putea viziona pana la decernarea premiilor. Totusi pariez pe el...e greu de presupus ca alt film ar mai putea avea asemenea profunzime si atat de multa maiestrie cinematografica.
Finalul a fost deschis, parca lasand a intelege ca ar putea urma o continuare. Ar fi minunat daca ar fi asa, dar nu cred ca vom avea parte de o noua asemenea bucurie!
sâmbătă, 27 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu